duminică, 16 septembrie 2012

Vreau un cont curent , mon cher !


-Vreau  un cont curent, mon cher !
-Madam, să  am pardon!          Scuzaţi! Adicătelea cum ...un cont curent?              
-Aide nene,  zău! Parol! Uite aşa ...   ceva mare, da mare !
 -Rezon !
      
     Deschid, cu timiditate,  uşa băncii, iau aer în piept, arunc o privire iscoditoare şi, gata, scot armele pe masă... vreau un cont curent ! Ştiu bine de care, unul din ăla ca un portofel, de-l deschizi cand pui bănuţii, şi, apoi, din nou, cand ai nevoie de ei, nu din ăla ca o puşculiţă. Când  a văzut  duduia că ştiu ce vreau, că nu mi-s unul de-ăla, oarecare, a început  să-mi povestească.

       Am aflat că, în contul curent,  pot să fac, nu numai depuneri şi retrageri de numerar, ci, şi transferuri de bani, în  aceeaşi bancă sau la alta,  ba, chiar încasări şi  plăţi de la amici de afaceri. Mai mult, dacă eşti neacoperit  pană la leafă, te poţi înţelege cu banca, si, poţi face plăţi de parcă ai avea banii în cont; îi zice descoperit de cont curent sau overdraft; aici, să nu te încrezi prea tare în  favoruri, că te poţi amăgi!
       Gândesti, cumva, că banii stau acolo fără folos? Aş, te înşeli: o dobândă bunicică sporeşte contul curent  când te aştepţi mai puţin; ei, nu-i chiar din aia mare, dar,  mă pot folosi când vreau de banii mei. Despre cardul de debit, ce să-ţi mai spui; îl ai când vrei în buzunar, la îndemânăşi, cumperi frate, şi cumperi; şi, nici măcar nu trebuie să te mai duci la bancă pentru asta. Cât despre socoteală, fireşte că, nu vrei să ştii, că se ocupă tot ea, banca; la sfârşit de lună, o ţidulă, de-i zice extras de cont, îţi aminteşte, pe îndelete, tot ce trebuie să ţii minte.

        Să spun drept, om cinstit cum mă ştii, nu pot  pleca fără  sa arunc o întrebare care mă apasă: cât face, duduie? Si,  bine-am făcut, că am aflat de comisionul de deschidere şi de închidere a contului curent, de comisioanele de administrare anuale, de cele de transferuri, de retragere a numerarului şi încă de  multe altele. . Pe onoarea mea, că  nu  mă pot supăra.
        Ce mai tura-vura, nu mai stau  pe gânduri, ştiu ce vreau, că, doar,   n-am venit aici  degeaba: vreau un cont curent. Căldură mare, mon cher!

  multumesc

3 comentarii:

  1. Hazliu mod de prezentare a contului curent!
    Felictari si asteptam cu nerabdare noi articloe!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ai cont, atunci la cumpărături eşti mastodont! :)
    Eu care credeam că le ştiu pe toate, am auzit astăzi, aici, de overdraft. Dacă aş fi ştiut de el, poate că nu aş fi făcut drifitng, cu dăciuţa mea din '78, acum ceva vreme, după trăbănţelul lui nea Marinică - electricianul, ce-mi decuplase 'corentul ilectric' datorită neplăţii.
    Banii ăştia se duc, mai vin ei, dar în genere se cam duc. Acum, n-o fi ăsta mare bai, că deh, românul e frate cu... comerţul, iar dacă nu curge, ceva tot o pica el la urmă.
    Iară până acum, toate bune şi frumoase, dacă nu ar fi termenele acelea scadente ale facturilor. Iar aici, pe post de salvator, ar fi overdraft-ul, descoperitul de cont. Pe cale de consecinţă (salvatoare, cum altfel? ) îndraznesc a cere mai multe amănunte privind limita asta de overdraft şi în care condiţii poate fi acordată.

    Mulţumesc anticipat pentru răspuns.

    RăspundețiȘtergere
  3. Multumesc pentru interes ,dle Anonim,
    limita de descoperit de cont este o decizie de creditare;am pomenit ceva despre asta in articolul 'De ce avem nevoie de banci'si vom mai atinge problema si pe viitor.
    alegecucap

    RăspundețiȘtergere